Poate că l-ai zărit într-o curte și ți-a rămas în minte: trunchi subțire, coroană rotundă, frunze mărunte care filtrează lumina, la maturitate, ciorchini crem, parfum discreț. Dacă te gândești să plantezi un salcâm japonez, hai să vedem unde îi e locul, cum se plantează corect și ce întreținere îi trebuie ca să se prindă frumos.
Cum se vede în curte și ce spațiu cere de fapt
Când intri într-o curte cu un astfel de copac matur, primul lucru pe care îl observi este coroana. Rotundă sau ușor ovală, destul de aerisită, cu frunze penate, mărunte, verde închis, care dau o umbră ușoară, ca prin sită. Nu e copacul acela compact care taie toată lumina, ci mai degrabă unul decorativ, care lasă grădina să se vadă.
Styphnolobium japonicum, adică ceea ce numim la noi salcâmul japonez, ajunge în general la 8-12 metri înălțime și cam 6-8 metri lățimea coroanei, dacă are spațiu. În orașe se folosesc des forme altoite, cu coroana pusă ca o umbrelă la 1,8-2,2 metri, tocmai ca să nu încurce trotuarul sau parcarea. În curte, același tip de copac poate marca frumos intrarea sau colțul de terasă.
Am văzut de multe ori plantați prea aproape de gard sau de casă, pentru că la ghiveci par niște bețe inofensive. Problema e că după 8-10 ani, coroana se lipește de acoperiș, de fire sau de fațadă. Ca să nu ajungi acolo, gândește-l de la început ca pe un arbore mare, nu ca pe un arbust simpatic.
Locul bun pentru plantare: lumină, sol și distanțe reale
Copacul acesta iubește soarele. În plin soare arată cel mai bine, frunzele se îndesesc, iar florile (ciorchini crem-gălbui, care apar de regulă în august) sunt mai numeroase. În locuri umbrite, crește, dar trage după lumină și coroana devine rară, ciudată, cu ramuri lungi și goale.
Solul poate fi obișnuit de grădină, chiar ușor calcaros. Nu e pretențios, dar nu îi place băltirea. Dacă ai o zonă unde rămâne apă după ploaie sau iarna îți îngheață bălți, acolo nu e loc pentru el. Rădăcinile tind să fie relativ superficiale, deci la vânt puternic ajută mult ca pământul să fie bine structurat, nu un lut greu și compact.
La distanțe, regula simplă e aceasta: lasă cel puțin 4 metri până la casă și 3 metri până la gardurile laterale, dacă vrei să se vadă coroana întreagă. Nu îl planta sub firele de curent, chiar dacă acum e mic, pentru că în 10-15 ani vei avea nevoie de tăieri agresive și cheltuieli cu o echipă de la înălțime.
Ca expunere, merge bine în toate zonele cu soare: sud, sud-est, sud-vest. În zonele cu vânt puternic, caută totuși un loc cât de cât adăpostit, de exemplu la 4-5 metri de o clădire sau de un gard plin, ca să nu fie primul copac lovit de curenți iarna.
Plantarea propriu-zisă și primul an, când îl ajuți să se prindă
Ce îți trebuie la plantare
În mod normal, pentru un puiet la ghiveci sau cu balot, te descurci singur, cu unelte de bază:
- hârleț sau lopată ascuțită
- o greblă sau sapă pentru nivelat pământul
- 2-3 pari de susținere și sfoară moale
- pământ de grădină afânat, eventual amestecat cu puțin compost bine descompus
- o găleată, pentru a uda bine la final
Dacă iei un copac deja mare, de 3-4 metri, de obicei vine cu balot mare de pământ; aici e mai sigur să chemi pe cineva cu experiență măcar pentru manipulat și poziționat, altfel riști să îi rupi rădăcinile sau să îl plantezi strâmb.
Pașii de plantare
Pe hârtie pare simplu să sapi o groapă și să pui copacul, dar la arborii ornamentali detaliile fac diferența. Un mod corect de lucru poate arăta așa:
- Sapi o groapă de aproximativ două ori mai lată decât balotul și puțin mai adâncă. Longitudinal, marginile gropii e bine să fie ușor afânate, nu pereți drepți, lucioși.
- Pui puțin pământ afânat pe fund, ca să aduci adâncimea la nivelul gâtului rădăcinii: punctul de trecere între rădăcini și trunchi trebuie să fie la nivelul solului, nu îngropat.
- Așezi copacul în groapă, verifici din două unghiuri să fie drept și orientezi coroana cum îți place față de casă sau alee. Nu îndoi trunchiul ca să intre; dacă nu încape, lărgește groapa.
- Umpli treptat cu pământ, tasând ușor cu piciorul sau cu mâna, în straturi, ca să nu rămână goluri de aer. Poți forma la final un mic inel de pământ, ca să țină apa la udare lângă trunchi.
- Bați parii de susținere în afara balotului și legi copacul de ei cu sfoară moale sau bandă specială, în formă de opt, astfel încât să îl stabilizezi, dar să poată totuși mișca ușor în vânt.
La final uzi temeinic, măcar o găleată de apă, ca să așezi pământul în jurul rădăcinilor. În primul sezon, mai ales dacă l-ai plantat primăvara, urmărește să nu se usuce complet solul. Nu înseamnă să uzi zilnic, dar nici să îl lași lună întreagă uitat, mai ales în veri fierbinți.
Nu îngrășa agresiv în primul an. Compost puțin sau gunoi bine descompus amestecat în sol la plantare este suficient. Îngrășămintele puternice, mai ales pe bază de azot, pot forța creșteri lungi și fragile, care se rup la primul vânt serios.
Tăieri, udare și probleme care apar la salcâm japonez în anii următori
După ce s-a prins, copacul acesta nu mai cere foarte multă atenție, dar contează câteva gesturi anuale, ca să nu te trezești cu o „mătură” încâlcită sau cu ramuri care se ating de acoperiș. În primii 3-4 ani, urmărește să formezi un trunchi clar până la înălțimea dorită (de exemplu 1,8-2 metri) și deasupra coroana.
Tăierile se fac de regulă la sfârșit de iarnă sau foarte devreme primăvara, înainte să pornească frunzele. Se scot ramurile rupte, cele care se încrucișează și eventual cele foarte joase, dacă vrei un trunchi mai înalt. Nu te apuci să tunzi drastic în mijlocul verii, pentru că îl slăbești și poate reacționa cu vlăstari haotici.
Udarea, după ce s-a instalat, este moderată. În grădini de la casă, cu sol obișnuit, de multe ori se descurcă doar cu ploaia, dacă nu ai veri extreme. În perioade foarte secetoase, un udat profund, o dată la 2-3 săptămâni, ajută mult, mai ales la exemplarele tinere. Evită udările dese și superficiale, care încurajează rădăcini la suprafață.
Dacă observi frunze care se îngălbenesc devreme vara, marginile maronii sau vârfuri de ramuri uscate, de cele mai multe ori e vorba fie de lipsă de apă în perioada critică, fie de sol greu și compact, care ține apa la suprafață, dar nu lasă aer în zona rădăcinilor. La copacii tineri, poți afâna ușor solul de jur împrejur, pe o rază de 40-50 cm, și poți mulci cu scoarță sau frunze tocate, într-un strat subțire.
La copacii maturi, orice problemă serioasă (uscări masive de coroană, ciuperci pe trunchi, scoarță crăpată) merită verificată pe teren de un specialist în arbori ornamentali, pentru că unele boli se pot opri la timp, altele cer, din păcate, îndepărtarea copacului.
Cât te costă, ce poți face singur și când e mai bine cu un specialist
Un puiet mic, de 1-1,5 metri, la ghiveci, se găsește orientativ în jur de 80-150 de lei, în funcție de mărime și pepinieră. Variantele altoite, cu coroana deja formată și trunchi înalt, pornesc de multe ori de la 300-400 de lei și pot depăși lejer 600-700 de lei pentru exemplare mari. Prețurile variază mult în funcție de zonă și de sezon.
Plantarea unui exemplar mic sau mediu, cât încă îl poți manevra singur, intră la categoria de lucru de weekend: cu unelte de bază și puțină atenție, îți faci treaba în 1-2 ore. Aici merită să investești în pari buni și legături potrivite, ca să nu se clatine sau să se rupă la vânt.
Când treci la copaci mari, cu balot greu sau când vrei să muți un exemplar deja plantat, discutăm de alt film. Acolo intră utilaje, echipă, eventual chiar autorizație, dacă e în apropierea drumului. La fel, tăierile la înălțime nu se fac urcat pe scară șubredă cu fierăstrăul în mână, mai ales lângă fire electrice sau acoperișuri. Pentru așa ceva, o echipă specializată vine cu echipament de siguranță și îți rezolvă treaba în siguranță.
Pe termen lung, cheltuielile cu acest copac sunt mici: eventual o sacă de mulci la câțiva ani, un strop de compost primăvara, din când în când, costul unei tăieri de formare, dacă nu te simți confortabil să urci în el. În schimb, câștigi un punct de interes în curte, care arată bine și iarna, cu ramurile lui subțiri desenate pe cer.
Întrebări frecvente
Rezistă salcâmul japonez la iernile din România?
În general, da. Este rezistent la frig, până în jur de -20 -25 de grade, mai ales după ce s-a instalat. În primii 2-3 ani, în zone foarte reci sau cu vânt puternic, ajută un strat de mulci la bază și protejarea trunchiului.
Se poate ține salcâm japonez în ghiveci pe terasă?
Doar temporar. Puieții mici pot sta 1-2 ani în ghiveci mare, dar copacul are nevoie de sol liber pentru a se dezvolta normal. În ghiveci, rădăcinile se îngrămădesc, se usucă ușor și copacul rămâne pipernicit.
Cât de repede crește și când face flori?
Creșterea este moderată: în condiții bune poate adăuga 30-50 cm pe an în primii ani. Florile apar de regulă după ce copacul a ajuns la câțiva ani buni și are deja coroană formată, nu pe puieți tineri de 2-3 ani.
Un copac bine ales și bine plantat se simte în curte abia după câțiva ani, când umbrește terasa și se vede din fiecare fereastră. Dacă îi dai din start spațiu și grija minimă de care are nevoie în primii ani, salcâmul japonez devine unul dintre acele repere din curte pe care le recunoști în orice anotimp.
Recomandările de mai sus au caracter general și țin cont de condițiile obișnuite din grădinile de la noi. Fiecare copac reacționează diferit în funcție de sol, climă și îngrijire, iar pentru probleme serioase de sănătate la arbori cere sfatul unui specialist horticol.
