Poate că ai luat o pungă de fructe de goji uscate din magazin și te-ai gândit că ar fi frumos să ai și tu tufa în grădină. Apoi ți-ai dat seama că nu știi unde s-o pui, cum se plantează și dacă rezistă la iarnă. Aici găsești, pe scurt, ce cere această plantă la plantare și îngrijire, ca să nu muncești degeaba.
Cum arată un colț de grădină cu goji bine prins
Imaginează-ți un gard de lemn sau de sârmă, iar pe el se arcuiesc lăstari subțiri, lungi, de 1,5 – 2 metri, plini de frunzulițe înguste, de un verde mat. Prin iulie-august apar flori mici, mov-liliachii, aproape neobservate de la distanță.
Adevăratul spectacol vine când fructele se coc: șiraguri de bobițe roșu-portocaliu, de 1-2 cm, atârnând de ramuri ca niște mărgele. Pe o tufă matură, bine îngrijită, zone întregi se colorează în roșu la sfârșit de vară.
Arbustul (Lycium barbarum) are un aer ușor sălbatic dacă îl lași necontrolat: lăstari care se încrucișează, vârfuri care pleacă în toate direcțiile. Cu un spalier simplu sau prins de gard, capătă ordine și poate deveni un fel de gard viu comestibil pe marginea grădinii.
Fructele se consumă de obicei uscate sau prelucrate termic. Cele verzi sau foarte crude nu se mănâncă, iar un consum mare de boabe proaspete poate deranja stomacul unor persoane sensibile.
Unde așezi tufele ca să se vadă frumos și să rodească bine
Planta asta iubește soarele. Dacă o pui la umbră sau într-un colț rece, obții frunziș mult și fructe puține. Caută un loc cu lumină directă mare parte din zi, ideal expunere sud sau sud-vest, unde te gândeai poate oricum să pui un spalier sau să maschezi un gard mai urât.
Solul nu trebuie să fie de grădină botanică, dar îi place să fie afânat și să nu băltească apa. Pe un pământ greu, argilos, ajută mult dacă sapi adânc, adaugi compost bine descompus și nisip, ca să se dreneze mai ușor.
Dacă vrei mai multe plante, lasă cam 1,2 – 1,5 m între tufele de pe rând, ca să ai loc să intri la tăieri și cules. Între rânduri, în grădini mai mari, se lasă de obicei 2 – 2,5 m, mai ales dacă intri cu roaba sau motocultorul.
La casă, arată bine pe lângă gardurile din spate, în marginea livezii sau ca perdea între zona de legume și curtea „de stat”. În apartament, îl poți ține în ghiveci mare, pe un balcon luminos, dar trebuie ales un vas încăpător și protejat la iarnă.
Plantarea pas cu pas, de la groapă la primul lăstar nou
Cei mai mulți se apucă de treabă cu semințe din fructe uscate cumpărate la pungă. Se poate, dar nu știi ce soi obții și pierzi 2-3 ani până la o plantă serioasă. Mai simplu este să pornești de la un răsad cumpărat din pepinieră sau de la cineva care are deja tufe bine prinse.
Perioada potrivită pentru plantare este primăvara devreme, după ce s-a încălzit ușor pământul, sau toamna, în octombrie, în zonele unde iernile nu sunt extreme. Primăvara ai avantajul că vezi cum pornește planta imediat.
Înainte să te apuci, pregătește:
- o lopată, dacă ai, o cazma pentru soluri mai grele
- pământ de grădină afânat, amestecat cu compost matur
- o găleată cu apă pentru udarea de după plantare
- material pentru mulcire (paie, frunze tocate, scoarță decorativă)
- un spalier simplu sau sârmă prinsă de gard, pentru susținere
- Sapă o groapă cam de 40 x 40 x 40 cm, mai largă dacă solul e „greu”. Pune pământul bun de deasupra deoparte, separat de cel mai galben, de la adâncime.
- Amestecă pământul bun cu compost, fără să exagerezi. O mână-două de îngrășământ organic la groapă sunt de ajuns la început.
- Așază răsadul în groapă la aceeași adâncime la care a stat în ghiveci. Rădăcina trebuie să se întindă lejer, fără să se îndoaie.
- Umple groapa cu amestecul pregătit, tasând ușor cu mâna sau cu piciorul, ca să nu rămână goluri de aer.
- Udă bine, cu o găleată de apă, chiar dacă pământul ți se pare umed. Apa „așază” solul în jurul rădăcinilor.
- Mulcește pe deasupra, pe un cerc de 40-50 cm, cu un strat de 5-7 cm, lăsând tulpina liberă la bază. Mulciul ține umezeala și reduce buruienile.
După plantare, scurtează lăstarii prea lungi cu o treime, ca planta să se concentreze pe înrădăcinare, nu pe frunziș. Primul an e mai mult de „acomodare”, fără pretenții mari la rod.
Tăieri, udare și sprijin ca să nu ajungi la o junglă încâlcită
Udarea corectă
În primul an, arbustul are nevoie de apă regulat, mai ales dacă primăvara e uscată. Nu trebuie înecat, dar pământul nu are voie să se usuce complet în profunzime. Verifici simplu cu degetul, la 5-6 cm adâncime.
Din al doilea an, planta suportă perioade moderate de secetă. La multe case, am văzut tufe sănătoase udate doar la două săptămâni, vara, când nu a plouat deloc. Mulciul ajută enorm, mai ales pe solurile nisipoase.
Tăierile de formare
Fără foarfece, arbustul devine rapid un ghem de crengi cu spini. În primii 2-3 ani, alege 3-5 lăstari principali, verticali, și formează din ei scheletul plantei. Lăstarii foarte subțiri sau cei care se freacă unii de alții se scot.
În fiecare primăvară, tai vârfurile foarte lungi cu o treime și elimini crengile rupte, uscate sau care cresc spre interior. Așa luminezi coroana și încurajezi apariția de lăstari noi, care poartă cei mai mulți muguri de flori.
La tufele bătrâne, după 5-6 ani, merită să scoți în fiecare an una-două ramuri de bază foarte îmbătrânite și să lași alți lăstari tineri în locul lor. Nu rade tot dintr-o dată, căci vei rămâne fără recoltă acel sezon.
Boli și dăunători pe care îi vezi des
Frunzișul poate fi atacat de afide (păduchi de plante) sau de păianjenul roșu, mai ales în veri foarte calde și uscate. Frunzele se pot răsuci, îngălbeni sau păta. Un duș puternic cu apă pe partea inferioară a frunzelor ajută uneori surprinzător de bine.
Pe timp ploios și rece, se pot instala boli fungice: pete maronii pe frunze, praf albicios de făinare. Tăierile de aerisire și evitarea udării pe frunziș reduc mult aceste probleme. Dacă situația scapă de sub control, verifică la fitofarmacie ce tratament se potrivește și respectă eticheta produsului.
Iarna, planta rezistă de regulă la temperaturi foarte scăzute în sol, mai ales dacă rădăcina este bine protejată cu un strat generos de mulci. Lăstarii tineri de la vârf pot îngheța la geruri puternice, dar pornesc din nou din partea de jos a tulpinii.
Recoltarea boabelor și ce poți face cu ele în gospodărie
Dacă pornești de la un răsad bun, te poți aștepta la primele fructe încă din anul al doilea după plantare, dar rodul serios vine, în general, din anul al treilea. Atunci începi să vezi cu adevărat șiragurile roșii pe ramuri.
Fructele se culeg când capătă o culoare roșu intens și devin ușor moi la atingere. Dacă le rupi prea devreme, sunt acre și apoase. Mulți preferă să așeze o pânză sub tufă și să scuture ușor crengile, apoi să strângă bobițele căzute.
Acasă, cel mai simplu este să le usuci: în strat subțire, la umbră, într-un loc bine aerisit, amestecând din când în când, până devin elastice și nu mai lasă suc. Poți folosi și un deshidrator, la temperatură joasă, dacă ai deja pentru alte fructe.
Odată uscate, le poți ține în borcane de sticlă, în cămară, și le folosești la ceaiuri, amestecate cu alte fructe uscate, sau presărate în cereale, în combinație cu nuci și semințe. Nu te baza însă doar pe ele pentru „vitamine miraculoase” și nu abuza de cantitate, mai ales dacă nu le-ai consumat până acum.
Întrebări frecvente
Când începe să rodească goji după plantare?
De regulă, un răsad sănătos, plantat corect, începe să facă primele fructe în al doilea an, dar abia din anul al treilea poți vorbi de producție mai consistentă. Din semințe, perioada până la rod este mai lungă.
Merge să cultiv această plantă în ghiveci pe balcon?
Da, dacă ai balcon foarte luminos și un ghiveci mare, de cel puțin 25-30 de litri, cu drenaj bun. Iarna, vasul trebuie protejat, fie mutat lângă un perete adăpostit, fie învelit cu material izolant, ca să nu înghețe rădăcina.
Cât rezistă la ger tufele plantate în grădină?
În grădină, plantele bine înrădăcinate rezistă, în general, la iernile obișnuite din România, mai ales dacă baza tulpinii este protejată cu mulci. Lăstarii noi pot îngheța parțial, dar pornesc din nou primăvara.
Dacă îți faci loc pentru acest arbust și îi dai lumină, un sol aerisit și câteva tăieri chibzuite pe an, îți răsplătește efortul cu un colț viu, care arată bine toamna și îți umple cămara cu ceva ce, altfel, cumperi scump la pungă.
Recomandările de mai sus au caracter general și se adresează grădinilor și curților obișnuite. Pentru probleme grave de boli sau dăunători, sau pentru culturi mai mari, cere sfatul unui horticultor sau al unui inginer agronom.
